In vara lui 2017 am decis ca a venit timpul sa vedem si noi pe unde intra Dunarea in tara. Tot ne-au spus prietenii ca este foarte frumos, am vazut zeci si sute de poze care ne-au convins ca trebuie sa facem aceasta excursie. Am alocat vreo 10 zile si am pornit sa vizitam.
Prima oprire cred ca a fost Cascada Bigar. Lasand la o parte super aglomeratia si faptul ca nu prea aveai cum sa faci o poza decenta din cauza multimii de turisti, in rest totul a fost asa cum ne asteptam. Un loc spectaculos, care justifica multimea de privitori, carora desigur, ne-am alaturat si noi. Am stat fascinati si am privit la aceasta minute mult timp, pana cand am realizat ca mai vor si altii sa se bucure de ea.
Am mancat super, am dormit super. Am facut calatorii pe jos prin zona, ne-am scaldat in Nera, am fost la Moldova Veche. Ai mei voiau sa mearga pe insulita, sa vada caii salbatici. Si am nimerit fix cand trebuia un domn din acela responsabil cu zona (un fel de ranger, ceva), sa isi faca rondul de dimineata. Asa ca ne-a luat cu el, in salupa lui de viteaza si ne-a dus pe insula. A fost frumos, dar cand ti-e frica de apa, uiti sa te bucuri de frumos si te gandesti ca prea merge repede barca aia, prea esti aproape de apa, prea ..... Dar da, a fost sepctaculos, ne-a placut foarte tare. Caii, ceva maiestuos, ceva cum rar vezi, ceva ce merita toata frica de apa si calatoria cu barca.
Am fost si la statuia lui Decebal de la Dubova, dar nu stiu ce s-a intamplat cu pozele, nu le mai gasesc. Si am fost imediat dupa excursia cu barca de la Moldova Veche. Pentru ca daca mi-e frica de apa, hai de 2 ori in aceeasi zi cu salupa rapida. Si pentru ca erau si niste domnisoare vesele cu noi insalupa, tanarul conducator de salupa s-a gandit sa faca si niste scheme, ca sa simta domnisoarele adrenalina, Nu stiu despre ele, dar eu am simtit-o mai mult decat mi-a fost pe plac. Dar a fost OK, intr-adevar privelistea este spectaculoasa.
Am mai vizitat si Timisoara. Am mai fost la Timisoara de cateva ori si mereu mi-a placut acest oras. Desi e un oras mare, mie mereu mi-a dat senzatia de liniste. Locuri faine de vazut, locuri faine de mancat, plimbari frumoase.
Si daca tot eram oarecum in zona, am dat ocol si pana la Sarmisegetusa. La fel, nu am fost si era pacat sa nu ajungem. Frumos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu