Tezaurul de la Pietroasele si Crama Apogeum

Ne duc des drumurile prin Buzau, asa ca ne-am gandit ca ar fi interesant sa tragem un pic de volan si sa vedem ce are tara noastra de oferit la 2 pasi de noi. Si am ajuns la Monumentul "Closca cu puii de aur". Nu am stiut, spre rusinea mea, ca exista un monument in locul unde a fost descoperit Tezaurul. Si este intr-o zona absolut superba, unde am vazut ca se merge si la camping, dar si doar de plimbare, pentru ca e loc de limpezit mintea si incarcat cu energie din cea buna. 

Pe drum pana aici, am vazut intr-o curte multe sculpturi din piatra si am decis ca la intoarcere sa vedem despre ce e vorba. Este vorba despre un domn destul de in varsta care toata viata lui a avut acaesta pasiune de a da viata pietrelor si a le transforma in ce simtea el cand punea mana pe bucata aceea de piatra si pe dalta si ciocan. A fost si pe la televizor acest domn super simpatic si are si cont de facebook. Mesterul Moaca ii spune, daca aveti curiozitatea sa il cautati. Are poarta deschisa pentru oricine vrea sa ii admire lucrarile, nu cere niciun ban pentru asta, iar daca il prindeti in toane vesele, va lua si acordeonul si va va canta cateva cantece de petrecere. Ca daca ai rabdare sa stai sa il asculti, afli ca in afara de sculptat, el in tinerete a mai cantat si pe la petreceri de oameni de seama. Super simpatici si nea Ion Moaca si sotia dumnealui. Las aici cateva din operele lui:

   

Si pentru ca tot eram in zona, am mers si pana la Crama la Apogeum. Noi nu suntem mari bautori de vin, insa am invatat ca la o masa mai speciala, inlocuiesti bine-cunoscuta bere cu un pahar de vin. Si daca mai si stii ceva despre vinul respectiv, cu atat mai bine. Ei, dar nici aici nu a fost bine din prima, pentru ca eram cu copila si cum ea nu are voie sa bea vin, cum sa o convingem noi sa facem turul cramei si sa mai facem si o degustare de vinuri? Ei bine, multumim domnului care ne-a facut degustarea, ca asa povesti frumoase a spus si asa a stiut sa o implice si pe copila cu mirositul vinului si dat cu parerea despre culoare, incat a fost o dupa-amiaza super reusita, de unde sigur ca am plecat si cu cateva sticle de vin. Si de atunci am mai fost de cateva ori si ne vom tot duce, caci odata ce ai descoperit ca se poate si altfel, e pacat sa nu insisti cu lucrul cel nou si frumos. 

Asadar, iata ca avem mereu ceva nou de vazut si invatat, chiar langa casa. Trebuie numai sa mergem pana acolo. Ne mai ducem. Multumim!

Pana data viitoare, calatorii minunate si experiente de neuitat sa aveti!