Avem o tara frumoasa. Pe care incercam sa o vedem cat mail mult. Ne ducem si in locuri cunoscute, dar si mai putin cunoscute.
Am decis sa vedem Focul Viu de la Lopatari. Am fost foarte dezamagiti ca nu am putut ajunge acolo. Dupa vreo 5 km de drum de pamant, cand am ajuns in ultimul punct unde putea merge masina, a inceput o ploaie puternica care ne-a taiat orice elan. Ne-am dat jos din masina, eram pregatiti cu haine de ploaie si incaltaminte potrivita de hiking, insa cand am vazut drumul, am renuntat. Nu doar ca era o poteca de pamant, dar era plina de copaci cazuti. Asa ca nu am vazut Focul Viu. Poate ii mai dam o sansa pe vreme uscata si ceva mai calduroasa.
Insa nu am renuntat. Am continuat sa cautam locuri frumoase. Tot eram plecati de acasa, trebuia sa gasim ceva frumos de vazut. Si am gasit. Pe Platoul Meledic am gasit atat niste versanti de sare impresionanti, cat si floricele vesele intr-o poiana.
Apoi am vazut si Versantii de Sare de la Sareni (stiu, foarte original, nu?!). Am inteles ca sarea din zona Buzaului este faimoasa in intreaga lume, insa eu, sincera sa fiu, nu am vazut pe nicaieri prin magazinele noastre (sau poate nu m-am uitat eu atent). Ce obiective turistice minunate ar fi acesti versanti daca am organiza un pic drumurile si zona!!! Dar cine sunt eu sa imi dau cu parerea? Un biet muritor care si-a cam zdruncinat masina sa ajunga sa vada asa frumuseti. A meritat!
Dupa ce am gustat din sarea minunata, caci nu ai cum sa nu pui un pic pe limba, chiar daca stii ca nu e tocmai curat si igienic, am continuat drumul catre Barajul Siriu. A trebuit sa mergem si acolo, n-ai cum sa ajungi in zona si sa nu vezi frumusetea locului. Am ajuns pana la Viaductul Stanca Teherau. Tare frumos se vede de acolo si multa liniste ne-a ajuns in suflet si minte.
Si de aici, ce sa faci decat sa te duci la Cascada Pruncea (Casoca)! Ca tot suntem aproape si cine stie cand mai ajungem?! Hai si la cascada. Am trecut pe langa Cabana 14 scaune, unde am posposit noi in tineretile noastre si apoi catre cascada. Din pacate, tot pe un drum nu tocmai prietenos cu masina. Dar am ajuns cu bine si ne-a si placut ce am vazut.
Am vazut si cascada, acum hai catre Muzeul Chihlimbarului, ca demult il aveam pe lista de vizitat. Am ajuns aproape de ora de inchidere, insa doamna care ne-a primit avea atata energie si voie buna, incat ne-a facut sa uitam de oboseala, de drumul foarte nasol pe care am venit si sa ne bucuram de prezentarea extrem de interesanta pe care ne-a facut-o, inainte sa exploram exponatele. Multumim, apreciem tare, am invatat o gramada de lucruri interesante!
Si pentru ca doamna cea simpatica ne-a vorbit despre asezarile rupestre din zona (stiam si noi de ele si erau pe traseul de vizitare), hai sa mergem si la Alunis. Am gasit aici o simpatica biserica rupestra.

 |
|
Am vrut sa ajungem si la asezarile de la Nucu si Bozioru, insa dupa ce era sa ramanem cu masina suspendata pe niste carari extrem de inguste si greu de imaginat sa se aflau pe harta Google, am decis ca e mai bine sa ne retragem la cazare. Un loc tare dragut, cu glamping. Nu am mai fost niciodata la glamping, insa am vrut sa incercam. Poate e mai bine sa fie vara si cald afara cand faci asta. Don't get me wrong, noaptea in cort a fost super cald, am dormit in maneca scurta, desi afara erau 15 grade. Aparea un mic disconfort daca aveai nevoie noaptea sa iesi din cort. Si dimineata la 5 a inceput sa ploua. Dar ce zici eu sa ploua? Practic un nor s-a oprit deasupra cortului nostru, a deschis robinetul la maximum si a inceput sa ne ploua. Si pentru ca nu e amuzant in cort doar cu ploaie, peste vreo ora asa a inceput sa bata si vantul. Am crezut ca ne va lua pe sus si ne vom trezi in mijlocul padurii. Dar a fost interesant. As mai repeta experienta.

 |
|

 |
|
Dupa o noapte interesanta, cel putin spus, mai aveam un obiectiv inainte de a spuna gata excursiei. Babele/Trovantii de la Ulmet. Sunt cativa ani de cand tot vreau sa ajungem acolo si iata ca a venit momentul. Este ceva de mers pe jos, nu foarte mult si daca ai incaltari potrivite, e chiar usor. Dar ajunsi la Babe, tare ne-au placut. Zici ca esti pe alta planeta. Iarasi un loc minunat, care ar putea deveni o atractie mult vizitata. Dar din nou, cine sunt eu sa imi dau cu parerea?! Eu incerc sa vizitez. Unde reusesc sa ajung, ma bucur de ce gasesc, unde nu .....

 |
|


 |
|
Am poposit mult aici, era liniste si ne putea auzi gandurile. Am facut asta pana cand am simtit ca ne-am luat energia pozitiva de care aveam nevoie cel putin pentru ziua respectiva si apoi ne-am luat "la revedere" de la Tinutul Buzaului si ne-am pornit spre casa noastra avand in minte si in sulfet niste imagini absolut minunate si o liniste fantastica. Am mai vazut si Fantana lui Mihai Viteazu de la Magura si acest versant de munte care seamna cu un chec marmorat 😀. Multumim!
Pana data viitoare, calatorii minunate si experiente de neuitat sa aveti!