Roma - 2019

De obicei de ziua sotului mergem la munte. Fiind la inceputul toamnei si pentru ca de obicei vara e cu mare, asa a fost decizia unanima so far. Insa pentru 2019 am pus eu la cale aceasta calatorie la Roma, pentru care a trebuit sa complotez cu ceva lume. Am vorbit la el la munca pentru zile de concediu, am vorbit cu prietenii sa stie ca suntem plecati, dar fara sa afle si sarbatoritul unde, am luat bilete de avion, cazare, bilete pentru obiectivele turistice. 

Vine ziua plecarii. Avionul, la 6.30 dimineata. Deci trezeste-l pe sarbatorit la ora 3 dimineata, copila deja imbracata, pregatita, spune-i sa se imbrace si sa mergem. "Unde sa mergem?! Lasa, ca afli tu." Pe drum, afla ca mergem la aeroport. OK, deci zburam. "Unde zburam? Lasa, ca afli tu." Gasim poarta de imbarcare si nu mai e loc de intors, a aflat: destinatie - ROMA. Bucurie, incantare, surpriza, emotie, ii citeam pe chip toate sentimentele cele mai frumoase. 

Am avut 5 zile pline de stat in minunatul oras, dar tot stiu ca au ramas locuri nevizitate sau nevizitate cat ar fi meritat. Atat de mult am mers pe jos, ca ni se descarcau bateriile de la ceasuri, telefoane si alte device-uri, dar nici ca ne-am lasat. Am bifat mai toate obiectivele pe care le vad turistii: Fontana di Trevi (si pe zi, dar si noaptea, luminata - este absolut superba), Columna lui Traian si intreg ansamblul din proximitate cu Forul Roman si Dealul Palatin, Pantheonul, Santa Maria Maggiore, Colosseum, Monumetul Vittorio Emmanuele, Castelul Sant' Angelo, Piazza Navona, Piazza di Spagna, Piazza del Popolo si Piazza dei Cavalieri di Malta, Cartierul Trastevere, Treptele Spaniole, Termele lui Caracalla, cate si mai cate:

Ne-am intalnit cu un iepuras jucaus intr-un parc si un pescarus infometat pe o alee:

Am mancat. Doamne, dar cat de bine am mancat. Pentru prima data de cand calatorim, am stat la un B&B, chiar la treptele Vaticanului. Gazda, cel mai amabil tanar din lume - venea la ora 7.00 sa ne pregateasca micul dejun si nu ne lasa nici macar sa ne punem singuri cafeaua. Cand i-am zis in prima zi ca nu ii plac copilei croissantele cu ciocolata, a doua zi a adus simple. Foarte atent si mai ales foarte primitor, ospitalier, cald, prietenos si alte sinonime si derivate. Si acest Alessandro ne-a zis asa: "Daca vreti sa fiti turisti clasici, va duceti in cutare si cutare loc sa mancati, sa beti o cafea, sa savurati o inghetata (cu pin location si review la fiecare in parte). Daca vreti sa mancati unde mananc eu cu prietenii, sa beti o bere sau sa mancati o inghetata adevarata, va duceti aici (din nou, cu pin location si review)". Atat de tare ma bucur ca l-am ascultat. Am mancat cea mai buna pizza, a mancat copila pentru prima data in viata paste cu sos roquefort, am descoperit anghinare prajita, o supa de fasole cu paste (pfuai de capul meu!!!), nici nu am cuvinte sa descriu cate bunataturi am mancat:

Un capitol separat al acestei excursii este, desigur, Vaticanul. Am vizitat de-a lungul timpului cateva asezaminte religioase, insa Vaticanul este ceva aparte, nu pot spune cu cuvinte ce am simtit fiind acolo. Si la exterior este impresionant, nu mai spun la interior. Am avut noroc ca am luat bilete dinainte, cu skip-the-line si bine am facut, caci asteptarea ar fi fost lunga fara. Cu cateva zile inainte de plecarea la Roma, tocmai terminasem de citit "Agonie si Extaz". Asa ca atunci cand am ajuns la Vatican am vrut musai sa vad Capela Sixtina. Atat de multa aglomeratie, eu nu am vazut in alta parte. Impresionant, indeed, cand te afli in mijlocul unei asemenea opere, te simti mic si neputincios (adica eu asa m-am simtit). Insa cand am ajuns in fata statuii "La Pieta", pur si simplu am ramas fara cuvinte. In continuare cand imi amintesc momentul, simt un gol in stomac de emotie. Si mai ales atunci, avand si lectura proaspata in minte, recunosc ca a fost un moment absolut sublim. 

 

Am stat in fata acestei statui probabil mult mai mult decat ne permitea programul de care incercam sa ne tinem. Dar nu puteam pleca, ceva ma tinea in loc. Cand am decis ca mi-am luat toata energia buna si luminoasa, am pornit mai departe. Am vazut Bazilica San Pietro si de sus si de jos, am urcat apoi si scarile care duc spre privelistea minunata asupra Pietei, am admirat tot ce puteam cuprinde cu ochii si am avut si bucuria ca duminica, inainte de a porni iar in vizita, sa trecem din nou prin piata si sa ii auzim vocea Papei. De vazut l-am vazut doar pe ecrane, caci eram departe, dar si faptul ca i-am auzit vocea, fara sa inteleg decat o mica parte din ce spune, tot a fost un moment unic. 

Si ce altceva am mai facut la Roma? Desigur ca ne-am interesat de Zoo - gasit, vizitat. Nu este foarte mare, dar tot am stat cateva ore si tot ne-a placut tare:

Si am mancat inghetata. Nici nu credeam ca un om poate manca atata inghetata. Am avut noroc de caldura si soare, deci inghetata era un must, asa ca inghetata a fost la putere. N-ai cum altfel. 

Gelato = love = dolce vita = zambete = bucurie de copil si adult in egala masura = incantare. 

Pana data viitoare, calatorii minunate si experiente de neuitat sa aveti!