Ultima seara in Skopje a fost nu tocmai vesela. Copila a facut febra, 39.8, fara niciun alt simptom. Peste noapte, rosu in gat. Tot felul de sentimente ne-au incercat. Sa ne intoarcem in tara?! Abia ce plecaseram intr-o vacanta de 15 zile, din care trecusera 3 .... Am vorbit cu doctorita, ne-a spus ce sa ii dam (mereu plecam cu medicamente pentru orice ar putea aparea), ne-a spus sa anulam plimbarea cu barca pe lacul Ohrid si sa nu stea in soare fara sapca si sa ne continuam vacanta. Cu inima cam stransa, asa am facut.
Am ajuns la Ohrid. La cazare, cea mai buna gazda din lume. Ne-a vazut ca suntem stresati si un pic nervosi (febra copilei deja era 40, iar sotul in disperare sa parcheze masina mai repede pe cea mai ingusta si in panta straduta din lume, a intrat cu ea in zid un pic) si nu mai stia cum sa ne ajute. Camera nu era inca gata, dar ne-a dat alta, sa putem intinde copila si sa o doftoricim. Ne-a adus apa proaspata, fructe, niste sandvisuri, cate si mai cate, numai sa se faca bine copila. Era duminica, deci nici vorba de doctor, asa ca trebuia sa ne descurcam. Si ne-am descurcat - in jumatate de ora toti eram fresh, febra nu mai avea nimeni, iar chef de plimbare si distractie toata lumea. Asa ca am plecat la drum - pe jos.
Am vazut tot ce era de vazut: bisericile, fortificatiile, ne-am pierdut pe stradute.
 |
 |
 |
Ne-a parut rau ca nu am reusit sa ne plimbam si noi pe lac, insa am hranit o familie de lebede si niste pestisori, in timp ce am luat masa pe malul lacului:
Si am mai admirat inca o data ce frumos s-a impletit natura cu omul, ne-am facut plinul de energie si voie buna (ca de rosu in gat si febra am uitat demult si nici ca mai vroiam sa ne gandim) si ne-am pornit spre urmatoarea destinatie exciting.
 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu