Auzisem atatea despre Munchen, incat a fost de la sine inteles ca va fi pe lista de calatorii, atunci cand am stabilit traseul in Germania. Toti prietenii su cunostintele care il vizitasera deja, ziceau numai de bine, asa incat am plecat la drum cu mari sperante si cu nerabdare de a ajunge intr-un nou loc minunat. Si nu am fost dezamagiti, intr-adevar este un loc superb. A fost una din vizitele acelea maraton, cate 15 - 20 km pe zi, ca noua nu ne trebuie autobuz/tramvai sau mai stiu eu ce. Bine, ca sa fiu cinstita, mai luam metroul din cand in cand, caci piciorusele mici de 6 ani uneori mai oboseau. Nu se plange cand oboseste, e invatata de mica sa mergem "a la long", insa o vedeam noi cand nu mai putea.
Partea foarte turistica, cu majoritatea obiectivelor, am facut-o cu hop-on hop-off bus, pe care l-am luat din Karlsplatz Stachus. Am trecut prin Piata Marienplatz (si aici fac o mica paranteza: mai pe seara, cand ne plimbam pe aici, s-a oprit copila langa o "statuie", sa o admire, ca i se parea cam ciudata. Ce era ciudat era ca era o statuie vivanta, care la un moment dat a vrut sa mangaie copila pe cap. Doamne, dar in ce hal s-a speriat asta mica si a fugit prin piata. Dar cand a inteles despre ce e vorba, s-a intors la "domnul statuie" si a dat noroc cu el. Tare amuzanti sunt astia mici!), am vazut resedinta regala, Catedrala Frauenkirche, Primaria (Doamne, cata rabdare si imaginatie ii trebuie cuiva sa faca atatea ornamente intr-un singur loc!), Biserica Sfantul Petru, Primaria Veche (nu la fel de bogat ornata, dar tare frumoasa si ea).
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
V-am spus ca noi pe unde ajungem, trebuie sa mancam mancare traditionala. Eram deja de cateva zile in Germania si incercaseram cam toate mancarurile lor, insa trebuia sa mergem neaparat la Hofbrauhaus. Sa va spun: un covrig din acela este de 2 ori mai mare decat capul meu. Si noi ne-am luat cate unul pentru fiecare. Pai unde sa incapa atata paine, domnule?! Nu va faceti griji, we washed it down with beer si imediat s-au terminat. Mancare nu am mai putut, copila si-a luat cate ceva, dar nu mai tin minte exact ce. Oricum, faina experienta, autentic germana (sau cel putin asa am simtit-o noi).
 |
|
Aproape o zi intreaga am dedidat-o Gradinii Englezesti. Si ne-a luat aproape o zi pentru ca ne-am incapatnat sa mergem pe jos, ca "uite, harta zice ca e aproape". Desigur, nu a fost deloc asa, iar cand am ajuns, tot ce am mai putut sa facem a fost sa ne asezam pe iarba si sa ne odihnim. Dar te incarci cu toata energia pozitiva si forta de vizitat, caci locul este absolut incantator. Copii care alergau in toate partile, tineri care se plimbau pe alei sau faceau picnic, cei mai putin tineri jucau sah sau stateau de vorba. Atmosfera calda si primitoare. Pavilionul chinezesc, ce sa zic?! Nu ne mai puteam desprinde privirea de la el. Ceva ... altceva.
 |
|
Desigur ca am mancat faimosul ciolan cu sauerkraut, aici in parc, pentru ca desi coada formata la terasa era de cateva zeci de oameni, ce sa vezi?! In 10 minute maximum eram la masa, cu mancarea in fata. Si repede - repede cu mancarea in burta, caci mult mai aveam de vizitat. Pe traseul zilei se afla si Allianz Arena. Si am ajuns si la ea (cu trenul, ca nu suntem chiar atat de "mergatori pe jos"), numai ca am ajuns tarziu, cand tocmai ce se inchidea. Am decis ca o lasam pentru a doua zi dimineata, cand urma sa plecam din oras, dar apoi microbistul a decis ca nu isi doreste chiar atat de tare sa o vada, asa ca nu ne-am mai abatut din drum.
Stiu ca Munchen are o gradina zoologica imensa, insa aici nu am mai ajuns. Cate sa faci intr-un timp atat de scurt?! Pur si simplu am decis sa sacrificam anumite obiective, sa putem petrece mai mult timp la altele sau sa vedem cat mai multe. Asa ca Zoo de data asta nu a fost sa fie. Dar am recuperat pe traseu, dupa cum va voi povesti in episodul urmator.
Pana data viitoare, calatorii minunate si experiente de neuitat sa aveti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu