Luxembourg - 2015

In Luxembourg am stat doar o zi. Initial planul a fost sa ramanem peste noapte, ceea ce probabil ne-ar fi permis mai mult timp de vizitare, insa cam pe ultima suta de metri am decis sa ne continuam drumul si sa innoptam la granita, dar in Belgia (o experienta minunata, despre care va spun in alta postare). 

Asadar, o zi in Luxembourg. Si cred ca a fost de ajuns. Am vazut Podul Adolf, Catedrala Notre-Dame de Luxembourg, Muzeul National de Arta si Istorie, Palatul Ducal. Le-am vazut de aproape si de departe, din diverse locuri pe unde ne-au purtat pasii. Frumos. 





Un oras simpatic, pe care l-am descoperit pe jos, nu prea ai de ce sa mergi cu masina sau cu mijloacele de transport in comun, distantele nu sunt foarte mari si mai gasesti pe ici pe colo cate o straduta pe care vrei sa te abati de la traseu. 




Si dupa ce vizitezi cat vizitezi, ti se face foame. Si gasesti o terasa cocheta in centrul vechi, te asezi si vine un ospatar foarte amabil si iti aduce meniul. In cazul copilei, e usor de decis, ea vrea carne. Orice carne, numai sa fie gatita simplu, la gratar, fara sosuri, legume (le vrea, dar salata, nu tocanite etc), fara pretentii. Si cum meniul prezenta fix asta "mix de carnuri la gratar", dam repede comanda si savuram bauturile si forfota din jur. Dupa un timp cam multicel, soseste ospatarul nostru simpatic si ne aduce o farfurie cu cate 2 bucati de carne de rata, vita, porc, pui - CRUDE. Doamnelor si domnilor, sa lasin. Zic: "Poate nu am inteles noi ce scria in meniu, poate nu am stiut sa explicam, language barrier" si cate si mai cate. Dragul de el, ne-a vazut fetele perplexe si ne-a facut semn sa asteptam putin si dus a fost. Am zis ca asta a fost, trebuie sa cautam o alta terasa, unde sa dam ceva de mancare la copila, ca nu se mai poate. Dar in timp ce ne faceam scenarii, apare dragul de ospatar cu o mini-plita extra incinsa si bonus si cu carbunii rosiatici sub ea si ne explica elegant ca fiecare isi face carnea pe placul lui, asa ca "Ia luati voi de faceti gratar in mijlocu' la Luxembourg, ca sa fiti siguri ca ce mancati va place!" Zis si facut, se apuca bucatarul familiei sa intoarca bucatelele de carne pe gratar, in timp ce lumea se minuna ca "ia uite-i si pe astia, isi fac gratar in mijlocul orasului". Cred ca daca nu eram la masa cu pricina, ci doar vedeam scena, aveam cine stie ce reactie. Asa insa, fiind "impricinatii", am savurat momentul si unicitatea lui si a mancat copila cea mai interesanta friptura ever. Nici nu ma vreau sa ma gandesc cum mirosea a gratar in toata zona sau cum le faceam (probabil) pofta celorlalti. Ce sa zic, o experienta unica, ce ne ramane cu mare drag in amintire. Nu am mai intalnit pana acum, deci ramane sus in top pe lista de lucruri ciudate ce ni s-au intamplat in viata. 

Frumos Luxembourg, multumim ca ne-ai creat amintiri unice. 

Pana data viitoare, calatorii minunate si experiente de neuitat sa aveti! 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu